Depresia pe înțelesul tău

Uneori, în spatele acestor trăiri se poate ascunde depresia.

Uneori, în spatele acestor trăiri se poate ascunde depresia.

Uneori, în spatele acestor trăiri se poate ascunde depresia.

Uneori, în spatele acestor trăiri se poate ascunde depresia.

Sunt zile în care nu avem chef de nimic. Zile în care suntem obosiți, triști sau pur și simplu simțim nevoia să ne retragem puțin din agitația lumii.

Dar ce se întâmplă când aceste zile devin săptămâni? Când lucrurile care altădată ne aduceau bucurie nu ne mai spun nimic? Când până și să ne ridicăm dimineața din pat pare un efort?

Uneori, în spatele acestor trăiri se poate ascunde depresia.

Depresia nu înseamnă slăbiciune. Și nici lipsă de voință.

Poate că ai auzit expresii precum „Gândește pozitiv!”, „Ai toate motivele să fii fericit!” sau „Trebuie doar să te mobilizezi!”.

Deși sunt rostite uneori cu intenții bune, asemenea cuvinte pot face o persoană care suferă să se simtă și mai neînțeleasă.

Pentru că depresia nu dispare doar fiindcă cineva îți spune să fii fericit.

Cum se simte, de fapt, depresia?

Nu toți oamenii care trec prin depresie plâng. Unii zâmbesc, merg la serviciu, își îndeplinesc responsabilitățile și încearcă să pară bine.

Dar, în interior, pot simți un gol greu de explicat.

Depresia se poate manifesta prin:

  • Oboseală persistentă, chiar și după odihnă.
  • Pierderea interesului pentru activitățile care înainte aduceau bucurie.
  • Sentimente de vinovăție sau inutilitate.
  • Dificultăți de concentrare și de luare a deciziilor.
  • Tulburări de somn sau modificări ale apetitului.
  • Tendința de izolare.
  • Tristețe, iritabilitate sau senzația de gol interior.

Atunci când asemenea simptome persistă aproape zilnic, timp de cel puțin două săptămâni, și afectează viața de zi cu zi, este important să cerem o evaluare de specialitate.

De ce uneori nu mai simțim bucurie?

Imaginează-ți că asculți melodia ta preferată, dar nu mai simți nimic. Ieși cu prietenii, dar parcă nu ești cu adevărat acolo. Primești o veste bună, însă bucuria nu mai apare.

Această pierdere a capacității de a simți plăcere se numește anhedonie și poate fi unul dintre simptomele depresiei.

Nu înseamnă că ai devenit nerecunoscător sau că nu îți mai pasă de cei dragi.

Înseamnă că ceva din starea ta emoțională are nevoie de atenție și îngrijire.

Câteva lucruri mici pe care le poți face pentru tine

1. Nu te mai certa pentru ceea ce simți.

Nu trebuie să fii puternic în fiecare zi. Încearcă să vorbești cu tine așa cum ai vorbi cu un prieten drag care trece printr-o perioadă dificilă.

2. Începe cu pași foarte mici.

Poate astăzi nu ai energia necesară pentru o plimbare lungă. Dar poți deschide fereastra, poți ieși zece minute la aer sau poți face un lucru simplu care îți oferă puțină liniște.

Nu trebuie să rezolvi totul într-o singură zi.

3. Nu te izola complet.

Uneori, un mesaj trimis unei persoane apropiate poate fi un început.

Nu trebuie să ai mereu explicații pentru ceea ce simți. Poți spune pur și simplu: „Nu mă simt prea bine în ultima vreme și am nevoie să vorbesc cu cineva.”

4. Nu aștepta ca lucrurile să devină insuportabile.

Sprijinul psihologic nu este destinat doar momentelor de criză.

Uneori, avem nevoie de cineva care să ne asculte fără să ne judece și să ne ajute să înțelegem ce se întâmplă cu noi.

Aceste gesturi mici pot susține recuperarea, dar nu înlocuiesc tratamentul atunci când depresia necesită intervenție de specialitate.

Un gând pentru tine

Poate că acum nu te mai recunoști. Poate îți este dor de omul care erai înainte, de energia ta, de entuziasmul tău, de lucrurile care te făceau să zâmbești.

Dar starea prin care treci nu îți definește întreaga persoană.

Nu trebuie să te grăbești să fii bine doar pentru că ceilalți nu îți înțeleg suferința.

Ai voie să obosești. Ai voie să ceri ajutor. Ai voie să ai nevoie de timp.

Depresia poate fi tratată, iar recuperarea este posibilă. În funcție de situație, ajutorul poate include intervenție psihologică, tratament medical sau o combinație a acestora.

Iar dacă simți că nu mai poți face față, primul pas nu trebuie să fie unul mare.

Poate fi doar o conversație sinceră cu un specialist.

Pentru că uneori, începutul schimbării apare în momentul în care nu mai încercăm să ducem totul singuri.


Elena Nădescu – Psiholog clinician

Cabinet Individual de Psihologie – Chiajna, Ilfov

Consiliere psihologică individuală, în cabinet și online.

Notă: Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește evaluarea psihologică sau medicală. Dacă apar gânduri de sinucidere ori de autovătămare, este necesar ajutor imediat; în caz de pericol iminent, sunați la 112.

Share your love

Newsletter Updates

Enter your email address below and subscribe to our newsletter